Niiisiiiip!

Nisip. Nisip in ochi, nisip in nas, nisip in urechi. Nisip mult in cur, nisip mult printre masele , nisip mult stim-noi-unde.

Si asta nu e tot..vacanta inca nu s-a terminat.

Siiii...ca sa va faceti o parere :-> ... :

Din suflet, in vacanta

De suflet:

Ochii mi-erau obositi de atatea imagini triste. Acel diabolic "el" ma otravea intr-un stil aparte. Mi-a inspirat o viziune oribila asupra tuturor. Mi-a influentat in mod abuziv modul de a gandi si de a simti iubirea. Urat din partea lui.

Ma numaram printre infinitele fire de nisip de pe plaja aceea parasita. Lasata in paragina la radacina unei flori salbatice, mi-am regasit speranta. Ai aparut tu. O briza calda a marii nemaintalnita, ce mi-a cutremurat in cel mai placut mod toata fiinta. Mi-ai redat zambetul si increderea in iubire pe care o credeam pierduta pe veci. Inconstient, ochelarii de cal au cazut ca niste bolovani grei printre celelalte fire de nisip monotone si aflate in rutina. Acum, pe tine vreau sa te respir, pe tine sa te ador. Celelalte alizee n-au decat sa ma ocoleasca..

La multi ani, larva mica!




De vacanta:

Pam pam. Plecam. Marti. Ne intoarcem intr-o saptamana. Ne ducem sa stam cracite la soare, sa ne ardem mai rau ca Obama. Eu va pup, Miruna va saluta!

Aa...si inca ceva: Nu ma mai frecati la cap cu chestii gen " vaai..s-a terminat vacanta! vine scoala". Mai sunt trei saptamani in care ai tot timpul din lume sa te distrezi. Pentru mine una, vacanta se termina fix pe 13 septembrie seara cand ma apuc de facut teme. :)) Presupun ca o sa am din nou senzatia ca nu mai stiu sa scriu, ca in fiecare an. Cine a mai pus mana pe pix?

O definitie, te rog!

Privesc in gol un amarat de id in lista ... Ma holbez la el fara a schita vreun gest. Ma simt impietrita. Nici macar enter si un " buna, ce mai faci?" nu sunt in stare sa execut.
Ii privesc numele, creez legaturi si renasc sentimentul acela de tristete combinat cu un gram de fericire cruda..amara. Nu gasesc o definitie pentru ceea ce simt, ce fac si ce gandesc atunci cand privesc un simplu nume sculptat intr-o haotica lista de messenger..
Ti-as fi profund recunoscatoare daca ai putea sa-mi explici ce se intampla cu mine..


Si cu asta se fac 50 de articole aberante...

Scrisoare catre "Ea"

Cine dracu esti? Cine te-a schimbat asa de mult?

Cuvintele astea de rahat cernute intr-un articol imputit nu mi te vor inapoia niciodata. As prefera nici sa nu citesti ce sentimente profunde am sa vomit aici..

Ai jucat un rol in viata mea, in adolescenta mea, in copilaria mea. Ai fost acel personaj ce mi-a stat intotdeauna alaturi..ai fost acel „ea” special. Acum esti un nimic. Spune-mi, a meritat efortul de a te indeparta de mine? Am fost o povara? Iarta-ma. De ce dracu iti cer iertare, nu stiu.. Sincer stiu. Pentru ca sunt o fraiera, pentru ca simt nevoia sa ma sacrific si sa ma jertfesc pentru o relatie de prietenie; pentru ca tin la tine, pentru ca imi pasa. Pentru ca eu nu sunt tu, de aceea.

Cum ai putut arunca la container un cos imens plin cu amintiri? Cum ai putut arde fiecare fir ce ne-a legat? Cum ai putut.. sa ma dai uitarii, dupa atatea momente petrecute impreuna? Da-mi trei motive si-am sa merg mai departe impacata. Nu te rog, te oblig sa-mi insiri 3 motive imputite si date dracu’. Macar atat ai putea sa mai faci..

Nu-mi reprosa nimic. N-ai nici un drept. Lacrimile carate in fiecare noapte de pleoapele mele, pentru tine, nu mi le rasplateste nimeni.

Te-ntreb a enspea oara..cine dracu esti? Cine te-a schimbat asa de mult..? Cu noi, cum ramane?

Misteriosu' lu' peste!

Suna telefonul. Numar privat. Din nou. Hai frate, scutiti-ma!

Misteriosu' ( cu o voce pitigaiata, probabil se tinea de nas ) : Aloo???
Eu : Mda?
Misteriosu' : Stii cine suunt??
Eu : Un prost care ma suna. :)) Acum te simti mai bine ca ai auzit asta din gura mea?

Oameni fara ocupatie. Fara viitor. Care e satisfactia ta, ba boule, cand ma suni cu privat? Una mare presupun. Nu esti capabil sa porti o conversatie civilizata sunand cu numarul tau? Inseamna ca esti prost si dereglat mintal. Iti mai consumi si creditu' fraiere.. Data viitoare promit sa ma tin si eu de nas cand am sa vorbesc, poate ai o satisfactie si mai maaaree...

Hope it gives you hell

Pentru ca m-am enervat. Pentru ca asa vreau. Pentru ca melodia asta pur si simplu ma implora, cerandu-mi in genunchi o dedicatie speciala :



Pentru tine, fraiere!

Uite aici si versuri, sa nu te incurci..

Canta-ti durerea

Lasa lacrima sa se-nfasoare pe obrazul tau..Lasa versurile sa vorbeasca. Ele stiu mai bine povestea ta..Nu te obosi sa-ti canti durerea. Nimeni nu va aprecia glasul tau.

Sa rad sau sa plang? Las'..plang mai tarziu.

Mergeam prin intuneric..Astia de la primarie fac economie la curent. Un tipat scurt, apoi un geam spart. Ma bufneste rasul. Deplasat, dar cu motiv. In loc sa ma cuprinda un val de caldura, sa mi se inmoaie picioarele, sa-mi bata inima ca la toaca de la biserica si sa incep sa o iau la fuga, ma pun pe un ras isteric. Imi aduceam aminte cum in urma cu 2 saptamani am demonstrat din nou cat de optimista pot fi atunci cand nu e chiar indicat si cat de greu imi vine sa ma debarasez de obiceiul asta..

Pe scurt: Persoana "X" incearca sa deschida o usa a unei case [ usa cu geam vertical pe mijlocul acesteia ], un grup de oameni, printre care si eu, stransi la locul actiunii. Spre stupoarea tuturor, geamul se sparge. Toti amutesc si se scufunda intr-o liniste ce urla din toti plamanii " uuups..opa!". Pe mine ma loveste rasul si printre sughituri reusesc sa formulez : " Priviti partea plina a paharului: jumatate de geam e intact si la locul lui". Atmosfera tensionata s-a evaporat, toti au inceput sa se relaxeze.. Acum eu eram cea care se intreba " Pai parte plina, plina... dar cum dracu acopar eu geamul?".

Nea Psihologu', te rog spune-mi.. tine de psihologia inversa, intortocheata, pe fata, pe spate sau pe dos atunci cand eu rad cand ceilalti plang si tot eu plang cand ceilalti rad? Sau.. nu nu. Imposibil.

In concluzie : Nu te mira daca eu reactionez absolut neadecvat, ba chiar invers fata de cum ar trebui, situatiilor. O sa-mi revin..[daca nu, cel putin iti vand si eu aici gogosi calde..]

Sa cada cate-or vrea. Nu-mi mai pun nici o dorinta.

Cica-i ploaie de stele asta seara si maine. Intrucat si Gogu s-a conformat si s-a gatit, presupun ca e un eveniment destul de important, nu? Adica..daca Gogu spune, asa facem. Oricum..nu-mi mai arde de pus dorinte. S-au indeplinit destule, o parte cum am vrut eu si restul cum au vrut ele. Mai bine ma bazez pe mine decat pe stele. In caz ca vad din greseala vreuna, v-o daruiesc voua, deci astept cereri. Stati la coada, nu va inghesuiti. Si totusi, daca vedeti prea multe..irositi una, va rog, si pe mine. [ sa fie in favoarea mea, ok?]

Un glont fara o arma

Eu sunt glontul, tu esti arma. Nu nu..asta ar insemna sa fiu compusa si din praf [ de pusca ] , iar eu nu sunt praf. Tu esti praf. Eu sunt arma, tu esti glontul. Cand nu suntem impreuna tot praf ramai, nu conteaza. Ce te-ai face fara mine? Ti-ai gasi alta arma? Cam greu..modelul meu e rar intalnit. In schimb tu..glont Minié amarat, te gasesti la fiecare colt de strada. Pacat ca nu sunt modesta. Stii bine ca eram singura ce te intelegea si-ti cunostea toate santurile minuscule sculptate in tine. Incepi sa ma sictiresti, ti-am mai spus-o? Mancami-ai teava si tragaciul! Ca sa te simti impacat, glont prapadit, te-am pus in vitrina sa te pastrez ca amintire. Asa cum tu m-ai uitat, te voi uita si eu intr-un colt prafuit al unei simple vitrine..Sictirita, clar?

Imi pare rau. Praf esti, in praf ramai.

De ce te uiti la mine cu ochi straini si goi?

Nu m-am putut abtine. Mor dupa ea :

De ce te uiti la mine cu ochi straini si goi?
Ce s-a-ntamplat cu tine, ce s-a-ntamplat cu noi?
Iti spun cuvinte tandre dar nu le mai auzi,
Si nu mai vezi obrajii de lacrimi calde uzi..

E mult de cand pe frunte nu mi-ai mai pus cununi,
Din stelele pe care vroiai sa mi le-aduni,
Iar mana ta fierbinte cu degete subtiri
Prin pletele balaie tu nu mi-o mai prefiri..

Tot timpul iti e gandul decat la o naluca,
Intoarce-te la mine si las-o sa se duca.
Nalucile-s ca roua care dispare-n zori
Si pier asa cum piere mireasma unei flori.

Eu sunt copacul tare de care te-ai tinut
Cand vanturile vietii adesea te-au batut..
Si vrei sa schimbi copacul cu-un mac firav, plapand,
Pe care orice boare il scutura trecand .

Nu vreau sa-ti mai vad ochii acum straini si goi,
Nu vreau sa se strecoare o alta intre noi.
Imi spui ca n-ai puterea nici sa renunti la ea
Si-mi spui ca nici de mine sa te desparti n-ai vrea .

Daca-i asa, iubite, atunci ramai cu bine
Cu toate ca-o sa-mi fie nespus de dor de tine
Dar lacrima luminii imi va topi mahnirea
Si voi uita de tine, si-ti voi uita iubirea!

Pateaza-mi aripile

M-am decis sa ma reincarnez intr-un fluture in nuante de gri. Sa-mi irosesc intreaga viata sa te gasesc si sa-mi ating scopul... sa-mi dai culoare, sa-mi patez aripile cu mii de culori electrizante, sa inspir o minte bolnava de fericire. Tu esti motivul pentru care strabat hectare intregi cernute cu flori ce ma ispitesc, dar care nu m-au atras niciodata cu adevarat.

Special, pentru tine.

Acasa. Plina de dor. Franta.

Gata domnle! Nici nu stiu de unde sa incep si unde sa termin. Cu siguranta cat am fost plecata am invatat doua lucruri : lumea e mai mica decat ma asteptam si un glont e un mare nimic fara o arma. Dezbatem mai tarziu pe larg :->. Si pe langa asta, mi-a fost dor de prieteni [ inca imi e ca inca nu am apucat sa ii vad :D ] . Sunt impacata cu mine ca mi-am demonstrat ca nu sunt dependenta de pc si in general de lumea virtuala, ca prin urmare o consider o mica realizare. Sunt obosita. Sunt franta. Ma bag sub dus..nu stiu daca mai ies d-acolo. O alga, un fruct de mare, ceva?

P.S. : Doamne..chiar am de recuperat. Btw, si voi mi-ati lipsit :">.