Sa rad sau sa plang? Las'..plang mai tarziu.

Mergeam prin intuneric..Astia de la primarie fac economie la curent. Un tipat scurt, apoi un geam spart. Ma bufneste rasul. Deplasat, dar cu motiv. In loc sa ma cuprinda un val de caldura, sa mi se inmoaie picioarele, sa-mi bata inima ca la toaca de la biserica si sa incep sa o iau la fuga, ma pun pe un ras isteric. Imi aduceam aminte cum in urma cu 2 saptamani am demonstrat din nou cat de optimista pot fi atunci cand nu e chiar indicat si cat de greu imi vine sa ma debarasez de obiceiul asta..

Pe scurt: Persoana "X" incearca sa deschida o usa a unei case [ usa cu geam vertical pe mijlocul acesteia ], un grup de oameni, printre care si eu, stransi la locul actiunii. Spre stupoarea tuturor, geamul se sparge. Toti amutesc si se scufunda intr-o liniste ce urla din toti plamanii " uuups..opa!". Pe mine ma loveste rasul si printre sughituri reusesc sa formulez : " Priviti partea plina a paharului: jumatate de geam e intact si la locul lui". Atmosfera tensionata s-a evaporat, toti au inceput sa se relaxeze.. Acum eu eram cea care se intreba " Pai parte plina, plina... dar cum dracu acopar eu geamul?".

Nea Psihologu', te rog spune-mi.. tine de psihologia inversa, intortocheata, pe fata, pe spate sau pe dos atunci cand eu rad cand ceilalti plang si tot eu plang cand ceilalti rad? Sau.. nu nu. Imposibil.

In concluzie : Nu te mira daca eu reactionez absolut neadecvat, ba chiar invers fata de cum ar trebui, situatiilor. O sa-mi revin..[daca nu, cel putin iti vand si eu aici gogosi calde..]