Apele adanci nu tulbura.
Atunci,
la inceput de iarna,
ai plecat, lasandu-ne
ca toamna ce a trecut.
Cand te-ai desprins de noi
am ramas ca un copac,
din care inca o frunza
a luat-o
vantul,
iarna,
vremea.
Mi-am dojenit sufletul ca nu m-a lasat sa iti vorbesc...
Atunci,
la inceput de iarna,
ai plecat, lasandu-ne
ca toamna ce a trecut.
Cand te-ai desprins de noi
am ramas ca un copac,
din care inca o frunza
a luat-o
vantul,
iarna,
vremea.
Mi-am dojenit sufletul ca nu m-a lasat sa iti vorbesc...
[adaptare]
Postări
Frumoasa poezia!!!
RăspundețiȘtergereVezi ca ai o leapsa de la mine.