26 ianuarie 2009

Reteta pentru corason

3 comentarii

E ciudat cum timpul poate schimba pe cineva atat de drastic. E ciudat cum acea persoana isi schimba atat de usor modul de a gandi si de a ii judeca pe cei din jurul sau. Poate acum ceva timp va impartaseati sentimente reciproc. Ii spuneai Te iubesc, iti raspundea in acelasi mod..:Si eu te iubesc. Acum un simplu "Te iubesc" nu iti aduce ca raspuns decat un " Da ma rog...ti se pare ca seman cu Elodia?". Oare de ce e nevoie ca sa recapeti increderea? Poate gesturile sunt indeajuns , uneori totusi pot sa alunece catre mari prostii pe care le regretam mai apoi. Pentru neincrederea acordata incepem sa uram persoana respectiva si sa o iubim in acelasi timp. E posibil asa ceva? Este. In caz ca imi citesti acum gandurile scrise aici , poate ar trebui sa te gandesti si tu daca ai iubit si ai urat in acelasi timp chiar si pret de cateva secunde. . Intensitatea sentimentelor nu poate fi exprimata doar prin cuvinte sau prin gesturi. Uneori nu poate fi exprimata deloc..E acel gust amar din suflet pe care il simti atunci cand vrei totusi sa demonstrezi ca iubesti si nu ai cum...Asa ca nu ramai decat cu solutzia sa iti incui acele sentimente intrun cufar si sa il asezi la loc de onoare in sufletul tau. Doar pentru ca iubesti si nu stii cum sa o demonstrezi , si te ranesti din ce in ce mai mult , nu inseamna ca nu poti separa asta de restul vietii tale. Traieste doar pentru tine , iar cand va veni momentul , cineva iti va deschide cufarul si vei trai si pentru el. Nimic si nimeni nu merita un efort asa de mare, acela sa iti lasi sentimentele sa pluteasca pentru ei in sufletul tau si sa iti invadeze gandirea si modul de a trai. Suferinta umana copleseste liniile albastre sau rosii trasate la granitele dintre tari...

Cu dedicatie speciala pentru cei care au inimioara franta in 2 bucati ;;)

25 ianuarie 2009

Despre mine . Ioana

2 comentarii

Bau :-> Ma numesc Ioana am 15 ani si locuiesc la doua blocuri departare de Miruna [ ghici ciuperca ce-i ?]. Despre mine ar fi multe de zis insa ma opresc la cateva lucruri pentru ca nu cred ca intereseaza pe cineva atat de tare ce ciocolata imi place mie sau care este culoarea mea preferata :P. Pot spune ca imi iubesc prietenii [ Miruno, simte-te ;;) ] si nu i-as schimba pentru nimic in lume , imi ador viata [ cu exceptiile ei ], si imi fac tot posibilul sa ma inconjoare doar lucruri care imi plac [ de ce sa fii stresat de ceva sau cineva caruia poti foarte bine sa ii dai click dreapta si delete? ]. Imi place sa comentez, sa comentez si sa comentez :D Spre deosebire de Miru, eu o fac in gandul meu sau doar in soapta cu prietenele. Sunt sociabila si calma , exagerata si nesuferita uneori. Pot fi sensibila si plangacioasa [ prietenii stiu de ce ] , stresanta si fitoasa ;)) Am invatat ca tot ce conteaza sunt eu si uneori imi permit sa fiu putin egoista. Daca ai nevoie totusi de umarul unui prieten , voi fi aici. Pun totul la suflet chiar daca nu imi doresc asta uneori, dar fiecare are slabiciunile sale. Ma relaxez desenand , lucru pe care defapt il fac mai tot timpul . Imi place sa ascult muzica , sa ies cu prietenii in oras, sa merg la petreceri si sa ma plimb pe plaja seara :-> si nu neaparat singura.. Atat pana aici. >:D<

24 ianuarie 2009

Despre mine. Miruncurucumuca

4 comentarii
Ma numesc Miruna, am 16 ani (la data infiintarii blogului, anume 24 ianuarie 2009, ora 23:58, si stiu ca va intrebati dc nu dorm:P) si locuiesc la 2 blocuri distanta de Ioana.Traim (eu si Ioana) intr-un oras mic, la marginea tarii, in sud. Norocul nostru ca suntem aproape de Bucuresti, ca sa-mi pot cumpara si eu niste haine ca lumea. Ca sa va faceti o impresie despre locul nostru natal, puteti lua o harta si sa va uitati unde Argesul se varsa in Dunare. Mare noroc avem q raul asta ( adika Argesul , pt ca Dunarea e fluviu -ma gandeam sa lamuresc pe cei neshtiutori-). Vin anumiti oameni de prin anumite locuri sa vada cum sta apa shi s-o miroasa (adevarul e ca are un miros tare placut, in vara se simte cel mai bine, cand ne trezeste din somn si ne inunda narile cu parfum de "trandafiri"). Asa se explica cum mai vedem de cateva ori in vara niste straini ciudati, albiciosi si de varsta a doua (adica batrani, sa nu fiu rautacioasa, poate blogul va deveni atat de renumit incat pana si oamenii cu un picior in groapa il vor citi). Si pe acesti turisti ai orasului nostru interesant si superb ii recunosti f usor, doar pentru ca se uita la cladiri ( cu varul cazut) ca la un templu de cult din India, admirand "arhitectura greceasca". E un oras ca oricare altul din Romania, adica daca iesi din casa (sau apartament) gasesti pe trotuar vreo 3-4 caini vagabonzi, ce se adulmeca unul pe altul in parti dorsale, admirandu-si mirosul tru si shukar de fashion. Si ca tot vorbim despre fashion, pe langa acesti caini apar ca ciupercile dupa ploaie sau ca niste furnici pe timp de seceta vreo 2-3 pitipoance , pardon, domnisoare , pe niste tocuri de 10 cm, mergand tiptil si strecurandu'se neobservate printre satra de caini, intinzand gentil un piciorus si invitand bietele animale horny la frecat. Bineinteles ca eu acum exagerez, insa prin bietele animale nu va ganditi la patrupede, ci la niste maimute cu "creier" cu masina proaspat adusa din atelier, si cu muzica simfonica (manele) data la maxim , ca sa moara toti dusmanii. Desi e iarna, aceste fete se incapataneaza sa poarta fustitze scurte din blug spalacit (ele au impresia ca sunt mai trendy asa) si cu niste geci de piele sau din fas cu blanita la guler, ca asa au vazut ele pe pitzipoanca.org, deci e cool. Ma cam plictisesc sa scriu despre ficare lucru ciudat in oras, care nu mai pare demult dubios si nelalocul lui, toate lucrurile care indeamna spre culturalizarea tarii (adica prostie) par deja vechi si deja-vazute. Nimic nu mai surprinde, nimic nu mai socheaza.Oare de ce? Romanul a devenit atat de neinteresat de viata societatii, a devenit atat de macinat de problemele zilnice, incat nu ii mai pasa daca propriul copil merge pe strada si vede o tanti cu un nene frecandu-se in ritm de Sorin Copilul de Aur (sa scriu cu majuscule ca doar e nume propriu), sau daca vede pe otv pe vestita Magda care alearga in stare de inconstienta (greseala facuta intentionat) printr-un sant? Urasc sa merg pe strada si sa aud comentarii de la niste "intelectuali" ca altfel nu-i pot numi : "Moama, ce buna esti, cat e tariful?". Replici de genul deja au inceput sa ma lase rece. Si imi amintesc cum eram luna trecuta cu o buna prietena la plimbare si a trecut un baietas de cartier cu un tovaras de pahar de-al lui si a exclamat uimit: "Bha , ce dah fete!!!", avand in vedere ca eram decat doua. Insa, sa trecem la lucruri mult mai importante, viata de liceu. Da, sunt boboaca:D. Ador sa merg pe culoare si sa gasesc un impatimit al muzicii cu telefonul ultimul ragnet (ca sa impresioneze toate pasaricile) cu muzica data tare din care se disting versuri gen : "IO PE TINE. IO PE TINE, TE IUBESC". Iubesc gadgeturile ultima generatie. Fara ele nu s-ar putea filma si poza profesorii. Si ador replicile ca : "nu mai iesi vie de aici" , ce rasuna in tot liceul. S-a facut tarziu si am obosit. Asta a fost doar o mica descriere a vetii mele:). To be continued........ Articol scris de Mirumcurucumuca (adica eu:P)