Simt nevoia sa stau, sa zac, sa uit de mine, sa urlu, sa ma reinventez.
Vreau sa te anulez din viata mea. Nu vreau sa fi existat vreodata. Nici tu, nici el, nici ea, nici altcineva. Vreau singuratate si liniste. O liniste deplina care sa-mi urle durerea. Nu mai stiu cine sunt. Nu ma mai regasesc in ceea ce fac si in ceea ce gandesc. Am nevoie de timp si de spatiu pentru mine. Mi-am gasit intotdeauna tihna in lucrurile noi, in activitati solicitate sau pur si simplu citind o carte buna. Nu mai vreau toate astea... Vreau liniste.
E ca si cand un soare a obosit sa mai rasara..
07 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Abtine-te de la comentarii jignitoare sau vulgare. In caz ca te consideri zmeu intre zmei , tasteaza cat iti doreste sufletul , comentariile nu vor fi publicate. Multumesc.