Oricine in viata sa intalneste acea persoana speciala , marcanta. Aceea pentru care i se pare ca traieste si fara de care viata nu ar mai avea sens. Dar cati dintre ei asimileaza personalitatea ei cu vocea propriei constiinte?
Constiinta mea. Se muleaza dupa cum vreau eu. O oblig sa fie optimista cand sunt trista, tare cand sunt indragostita, calma cand sunt impacientata si o rog sa o ia razna atunci cand simt nevoia.
Cand nu gasesc un tap ispasitor, ea e prima pe lista...si tot ei ii multumesc atunci cand am realizat un lucru frumos. Motivul absolut, indiferent de situatie.
Poate ai crede ca ai devenit vocea constiintei mele, dar nu-i chiar asa. Ai fi mandru? Sau te-ar durea fix unde nu intra lumina? Nu, nu esti.
[ Il zarisem printre doi pomi. Tragea cu o placere scarbita din tigara. Vocea aceea accentuata ma-ndemna, imi impunea :" Du-te, du-te la el. Strange-l in brate, spune-i cat de mult ti-a fost dor de el, spunei cat il iubesti. Injura-l, trage-i o palma si saruta-l. ". Imposibil..intentiile vocii nu coincideau cu cele ale picioarelor mele. Am lasat capul in pamant si am mers mai departe.. ]
Postări
http://www.youtube.com/watch?v=wiUMA1KOunQ&feature=related
RăspundețiȘtergereMersi Olive de clip..imi aduce aminte de cineva foarte drag pe care sper sa il revad in curand..:)
RăspundețiȘtergereSunt momente in care e bine sa treci peste orgolii inutile si sa asculti vocea sufletului, stiu ca poate fi si un indemn pentru o prelingire a agoniei dar daca nu joci nu ai cum sa castigi ;).
RăspundețiȘtergere