06 octombrie 2010

Am fost aceeasi fiinta divizata in doua corpuri omenesti

"Candva am avut langa mine o sora, geamana mai precis. Povestea vietii ei am s-o duc eu mai departe, si nu pentru ca ar fi fost dorinta ei sau pentru ca asa vreau eu. Sunt obligata..in fond, eram una si aceeasi fiinta divizata in doua corpuri omenesti. N-as vrea sa te intristez, sa-ti tai cheful de viata..vreau doar sa asculti.

Avea 17 ani, traiam impreuna cele mai frumoase clipe ale vietii, adolescenta. Teama de a nu fi prinse cu tigara in mana, teama de a saruta pentru prima oara un baiat, iar pentru amuzamentul nostru, placerea de a ne schimba rolurile.In fond, eram una si aceeasi fiinta divizata in doua corpuri omenesti.

Momentul cel mai tulburator din adolescenta ei a fost cand l-a intalnit pe EL. S-au indragostit nebuneste unul de altul, si-au petrecut milioane de minute unul cu celalalt. Ma simteam data la o parte, desi stiam in adancul meu ca ea intotdeauna va ramane a mea si doar a mea. Si totusi de ce tulburator? Pentru ca acest om mai tarziu aveam sa aflu ca si-ar fi dat si viata pentru ea iar ea n-ar fi apreciat niciodata asta.

Intr-o zi de toamna, mult prea friguroasa si trista, au hotarat sa plece pentru prima oara impreuna afara din orasul sufocant. O statiune de munte era locul perfect pentru a se retrage un weekend.
A doua zi, s-au suit in masina si au pornit catre destinatie. Intr-adevar, Dumnezeu iti prescrie un destin, un traseu, insa tine doar de tine cum il vei parcurge. La jumatatea drumului, el simti un impuls. Se gandea ca ar fi foarte dragut daca i-ar spune ca o iubeste.

EL : Iubito..fiinta omeneasca nu e capabila sa creeze cateva cuvinte care sa exprime cat de mult te iubesc. Mi-as da si viata pentru tine.
EA : E cel mai frumos lucru pe care mi l-a spus cineva vreodata... Priveste-ma in ochi si mai spune-mi inca o data ca ma iubesti..
EL: Fiinta omeneasca nu e capabila sa.....

Se trezi. O lumina alba ii strapungea privirea. O patrundea pana in adancul inimii. Da..inima era cea care o durea. Privi in jur : pereti albastri necunoscuti, un mic buchet de toporasi pusi intr-un infim paharel asezat pe o noptiera ingalbenita, si da...perfuzii. Se uita sub halatul galbui si observa ca era complet dezbracata. Unde ii erau hainele? Unde se afla? Si totusi..ce era dunga aceea trasata in jurul inimii sale?

Aici am intervenit eu.. Peste cateva ore, m-am asezat pe scaunul subred de langa patul ei de spital. I-am explicat cum EL intr-un moment de atentie a intrat intr-un copac. I-am explicat cum in ultimele lui din viata a cerut sa-i dea ei inima lui, ea fiind tinuta in viata doar de aparate.

La auzirea acestor cuvinte, m-a rugat sa ies din camera. Peste 30 de minute medicii aveau sa o gaseasca fara suflare. Da..Jumatate din mine murise. In fond, eram una si aceeasi fiinta divizata in doua corpuri omenesti."

"Pentru ca el si-ar da viata pentru ea.."
Pentru Betty - draga, dulce, decedata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abtine-te de la comentarii jignitoare sau vulgare. In caz ca te consideri zmeu intre zmei , tasteaza cat iti doreste sufletul , comentariile nu vor fi publicate. Multumesc.