27 mai 2011

Uite, iti las sufletul meu pana duminica

Demoralizata. Zambind. Prabusita.

Ma restartez. Ceva din mine striga disperat dupa liniste. Nu vreau sa reactionez. Nu vreau sa traiesc. Nu vreau sa respir. Nu vreau sa simt, sa vad, sa aud! Si nu...nu vreau sa zambesc. Uite, iti las sufletul meu. Arunca-l pe noptiera si lasa-l sa zaca acolo pana duminica. Are nevoie.


[ plecata la mare ]

4 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  2. frumos, imi place ce scrii...ce gandesti, dar nu ti se pare ca uneori gandim prea mult ca nu mai reactionam la impuls, parca am fi niste roboti in jungla asta, setati sa facem acelasi lucru over and over again...sa gandim...nu mai stim sa simtim, sa ne lasam dusi de val...unde o vrea el sa ne duca...bine/rau...stim noi cand sa ne oprim, sau nu...sau trebuie sa gandim...eu incerc sa refuz sa mai gandesc...sau poate o sa gandesc cu inima...o fi mai bine?
    ...nu ma baga in seama :)...pur si simplu m-au inspirat lucrurile de pe blog...e tarziu...speram sa ajung acasa wknd-ul asta dar a intervenit o delegatie...munca asta...si inca una din noptile nedormite
    see u soon (hope)
    Ionut Alexandru

    RăspundețiȘtergere
  3. @Ionut Alexandru : Candva am primit un sfat despre cum sa iti traiesti viata : "Nu tine ochii inchisi, s-ar putea sa te impiedici. Nu ii tine nici deschisi, s-ar putea sa iti intre praf in ochi. Incearca sa mergi cu unul inchis si cu unul deschis." E ideea de faptul ca e bine sa gandesti si cu inima si cu creierul, sa fi si optimist, si pesimist, sa fi orgolios, sa lasi si de la tine. E vorba de echilibru. Insa echilibrul il dobandesti prin experienta. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. zici tu...vezi tu cum e si cu echilibrul asta...e ciudat...daca stau sa ma gandesc la zodia mea, as spune ca e simplu, ca ar trebui sa-mi fie o caracteristica...dar lucrurile nu sunt chiar asa de simple. Cand sunt momente in care esti cazut la pamant si toata lumea profita ca niste lasi si atunci te lovesc mai tare...si astepti poate vine unu sa termine odata, sa dea sa termine, dar cum spuneam lumea e lasa si te lasa sa suferi...n-a avut curajul sa termine ce a inceput...si atunci ce sa faci..te ridici, te scuturi...si vrei sa restabilesti echilibrul...cum?
    iar aberez...de data asta m-a apucat la munca..e din ce in ce mai grav :), oricum...o sa incerc sfatul tau...eyes wide shut...ca filmul..

    Ionut Alexandru ;)

    RăspundețiȘtergere

Abtine-te de la comentarii jignitoare sau vulgare. In caz ca te consideri zmeu intre zmei , tasteaza cat iti doreste sufletul , comentariile nu vor fi publicate. Multumesc.